Buna ziua!
Va rog ajutati-ma si pe mine...azi dimineata am sacrificat 2 iepuri,femela si mascul,amandoi erau sanatosi...nu prezentau nici un semn ca ar fi bolnavi,dar femela avea pe ficat niste pete albe.Exista vreo astfel de boala?Femela am tinut-o intr-un tarc cu inca 5 iepuroaice.Este posibil ca si ele sa fie la fel?
Hrana lor este alcatuita din trifoi uscat,porumb de doua ori pe saptamana si varza cam de doua ori pe luna.
Va rog mult sa ma ajutati.Multumesc anticipat
buna ziua... este coccidioza,este posibil sau nu ,ca si ceilalti iepuri sa aiba... cel mai indicat ar fii sa le dati un tratament cu ,coccidiostatice, pana la varsta de 4 luni inclusiv,iar problema ar trebui sa dispara... 5 zile in fiecare luna
succes
Buna ziua!
Va rog ajutati-ma si pe mine...azi dimineata am sacrificat 2 iepuri,femela si mascul,amandoi erau sanatosi...nu prezentau nici un semn ca ar fi bolnavi,dar femela avea pe ficat niste pete albe.Exista vreo astfel de boala?Femela am tinut-o intr-un tarc cu inca 5 iepuroaice.Este posibil ca si ele sa fie la fel?
Hrana lor este alcatuita din trifoi uscat,porumb de doua ori pe saptamana si varza cam de doua ori pe luna.
Va rog mult sa ma ajutati.Multumesc anticipat
sall
am o iepuroaica,are 3 saptamani de cand a fatat...si puii si ea sunt sanatosi;dar iepuroaica incepuse de ceva timp sa roada scandura pe care sta,ii bagam in cusca crengute...nici nu se atingea de ele.acum cateva zile am dat-o afara din cusca sa se plimbe,s-a plimbat putin si apoi a inceput sa manance pamant...la propriu!
dc?
salut
am o iepuroaica de 9 luni.la varsta de 7 luni jumate am dat-o la iepuroi,am asteptat ca fata dar nu a fatat,apoi am dat-o iar la iepuroi pe 27 iulie;nu sunt sigur daca a luat pui,cateodata sta intinsa(poate fi de la caldura?afara sunt aproape 40 de grade) si ieri am bagat-o la iepuroi:scotea niste sunete(un fel de mormaituri) si stranuta.Problema e ca asa facea si cand am dat-o la monta.Ce se intampla?
Multumesc
Iepurele este foarte agil si are nevoie de destul spatiu in cusca lui pentru a se misca in voie. Cusca trebuie sa fie suficient de inalta, tinand cont de faptul ca de obicei iepurele se ridica in doua labute. Iata care ar fi “trusoul” unui iepuras: - un recipient (inoxidabil) pentru mancare si unul pentru apa (care sa fie fixate bine de cusca, pentru a nu se rasturna) - un cristal de sare pentru suplimentarea mineralelor necesare - un mic adapost in care sa se odihneasca si sa doarma - o asa zisa casuta a lui (este esential pentru iepuri) - la baza custii se aseaza un asternut natural fin, special pentru animale (talas) - o cutie pentru necesitatile iepurelui, umpluta cu nisip granulat igienic pentru pisici. Cel mai potrivit loc pentru amplasarea custii iepurelui este intr-un un colt luminat si adapostit al camerei. Pe timpul verii, sta cu placere in spatii deschise, cum ar fi in gradina sau pe balcon. Atentie: lumina directa a soarelui poate dauna iepurelui. De asemenea, ar fi indicat sa plasezi cusca iepurelui cat mai departe de televizor sau radio, deoarece are un auz foarte fin si este deranjat de sunete pe care noi nici macar nu le auzim. Pentru a avea un iepure sanatos si fericit, este important sa fie lasat deseori sa alerge liber, in toata camera sau apartamentul. Avand in vedere ca ii place sa exploreze tot ce e nou, ar fi bine sa stai prin preajma si sa te asiguri ca nu se raneste.
Aceasta boala este cauzata de virusul Myxoma, un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. Este originar din America de Sud unde a produs o pierdere majora printre iepurii salbatici; cand iepuri provenind din Europa au fost importati in America nici unul nu a rezistat acestui virus, toti cei atinsi de el au decedat, imunitatea lor fiind foarte scazuta. La fel s-a intamplat si in cazul iepurilor importati in Australia. Dintr-un accident, virusul a fost adus si in Europa si numarul iepurilor existenti a scazut drastic.
Virusul se raspandeste atat la iepurii de casa cat si la cei salbatici, cel mai adesea prin intepaturi de musca sau de tantar.
Simptome
Primele simptome apar la 3 zile dupa ce iepurele a fost infectat, primele semne sunt aparitia leziunilor in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului, urmatoarea zona afectata sunt ochii; infectia cu acest virus duce la orbire.
Apetitul iepurelui ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata, din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare.
Cu timpul, iepurii si-au dezvoltat imunitatea la acest virus, in unele cazuri boala devenind cronica. In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul. Aceste excrescente apar la nivelul urechilor, nasului si al labelor, uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul.
Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 50% iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de 40 de zile. Myxomatoza si Sifilisul la iepuri au aproape aceleasi manifestari, dar sifilisul este foarte rar intalnit in cazul iepurilor.
simptomele Mixomatozei sunt: inflamarea si apoi formarea de vezicule purulente in zona genitala, a mameloanelor, zona fetei (in special in jurul gurii si pleoapelor) si apoi in pavilionul urechii se formeaza negi mici de dimensiunea unui bob de mei care cresc treptat pana la dimensiunea unei nuci. Aceste formatiuni deformeaza aspectul animalului, motiv pentru care in Germania i se spune Boala cu cap de leu, sau in Franta Cap de hipopotam.
Tratamentul
Din pacate tratamentul in cazul Myxomatozei este de cele mai multe ori ineficient, oricat de mult ne-am stradui, complicatiile respiratorii sunt inevitabile si iepurele nu mai poate fi salvat, de aceea este mai bine sa fie eutanasiat in momentul in care diagnosticul este pus de catre medicul veterinar.
In cazul in care boala regreseaza iepurele are nevoie de ingrijiri atente si permanente si de tratament medicamentos pentru a preveni reaparitia bolii.
Impiedicarea raspandirii bolii.
Doua lucruri sunt foarte importante pentru a impiedica raspandirea bolii:
• dezinfectarea locului in care iepurele a locuit dupa ce a fost infectat
• exterminarea mustelor si tantarilor
Prevenire
Pentru ca nu exista un tratament propriuzis pentru Myxomatoza ca si pentru alte boli virale, de altfel, vaccinarea este obligatorie. Pentru ca exista mai multe tipuri de vaccinuri antivirale nu luati de la farmacia veterinara unul la intamplare ci mergeti la medic pentru a-i administra vaccinul iepurelui dumneavoastra.
Locuiesc la curte si tatal meu creste iepuri. Aproape in fiecare an, in timpul verii, mai ales, iepurilor mei le apar umflaturi pe nas, ochi si urechi care, peste catva timp, cad, dar, in unele cazuri, boala se agraveaza si mor. Care este cauza acestei boli si cum se poate trata? Multumesc! Gabi
Specialistul 121 raspunde:
Draga Gabi,
In primul rand, este important de stabilit ce boala afecteaza crescatoria de iepuri. Acest lucru poate fi facut printr-o vizita la veterinar cu unul dintre exemplare, aflat in faza de manifestare acuta a bolii.
Daca este cazul, medicul va face anumite analize, pe baza carora sa puna un diagnostic cat mai exact. Nu faceti nicio referire la varsta animalelor care sunt afectate, la conditiile de intretinere, daca sunt sau nu vaccinati conform schemelor de vaccinare care se aplica in crescatoriile de iepuri.
Din ceea ce scrii, nu pot trage decat concluzia ca este o boala care se transmite de la un exemplar la altul, probabil ceva infectios (din descrierea pe care o faci, pare sa fie o infectie, nu o parazitoza). Nu cred ca este o boala pentru care sa poti administra un tratament individual fiecarui animal in parte cu sanse de vindecare.
In general, in crescatoriile de iepuri in care apare o boala infectioasa care decimeaza generatie dupa generatie, se dezafecteaza intregul efectiv de animale prin sacrificarea lor, se aplica metode speciale de dezinfectie si se repopuleaza crescatoria cu animale provenite din surse sanatoase.
Sunt boli cu efect lent, trenant, duc la scaderea randamentului, produc pagube economice si favorizeaza alte boli. Au mortalitate mica, nealarmanta, submineaza rezistenta organismului si randamentul economic.
Organismele tinere sunt mai sensibile - exista parazitoze in care varsta nu este un factor favorizant (ectoparaziti); durina, trichomonoza taurinelor sunt legate strans de varsta, in babesioze se imbolnavesc adultele.
Anotimpul este important, dinamica colectivitatilor de animale.
Factorii biotici: o anume fauna ca suport al ciclurilor biologice ale parazitului.
Factori abiotici: anumite zone geografice care permit dezvoltarea parazitului, starea de intretinere.
Caracterul limitativ al unor parazitoze - cantonarea lor numai in anumite regiuni , manifestare numai intr-un anumit anotimp.
Parazitozele de origine animala: protozooze, helmintoze, arahnoentomoze. Fiecare categorie da anumite leziuni.
vegetala: micoze; dermatomicoze, micozele viscerale (Aspergillus, Mucor, Candida, etc.), alge (Prototeca => prototecoze - au inceput sa fie prezente si in Romania, la caini).
Micozele progreseaza spre tesuturile profunde.
Leziuni: nu sunt foarte specifice in parazitoze.
Cand au caracter invaziv pot da modificari circulatorii (genul Mucor da diateza hemoragica la puii sensibili; cu varsta apar leziuni de tip necrotic sau leziuni proliferative (granuloame caracteristice)).
Examenul de laborator este important in parazitoze; modifcari saguine - eozinofilie, geneza membranelor anhiste = reactii ale tesutului sanatos fata de parazit (in parazitozele localizate), formarea sincitiilor celulare (granuloame cu celule de tip gigant).
Parazitul poate fi distrus => zona se calcifica => apare un granulom de corp strain inert.
Leziunile macroscopice sunt diferite in functie de localizare; ex: Dirofilaria - se cantoneaza in cord, pleaca pe vasele de sange, Acutiscula - se inchisteaza sub piele, da reactie de corp strain, fibrozare.
Actiunea asupra gazdei: unii paraziti dau reactie puternica asupra gazdei, altii nu dau reactii (sarcosporidiile).
Leziunile depind si de gradul de infestare.
Ectoparazitii dau leziuni pe piele si pe mucoase.
Endoparazitii dau leziuni ale sangelui, tesuturilor, epiteliilor digestive, conducte, cavitati, structurile respiratorii (Syngamus), epiteliile alveolare (Pneumocistis caninii, Strongilus).
Exista ectoparaziti care vor determina si leziuni interne (capusile => anemii => dialtatie cardiaca.
Exista endoparaziti care dau leziuni observabile de la exterior: acarizii => slabire, balonare.
Au actiune mecanica, spoliatoare, toxica, alergizanta; independent sau combinate.
Agresivitatea parazitilor este foarte diferita (Diphylobothrium unul singur poate duce la epuizarea gazdei.
Protozoozele
Sunt determinate de paraziti unicelulari (in sange, musculatura, epitelii). Produc distrugeri celulare masive, anemii, distrofii, necroze, (pot apare si la nivel de tesut mezenchimal si epitelii); ex: coccidiile distrug epiteliul int. => necroza care progreseaza in profunzime.
In hemosporidioze distrugerile masive ale globulelor rosii sunt insotite de icter, distrofii ale marilor parenchime, grave modificari circulatorii mergand pana la hidremie, se poate ajunge la cahexie.
Coccidii
- leziuni distrofice, hemoragii, etc.
- procese inflamatorii la nivelul mucoasei tubului digestiv si gl. anexe (eimerioza hepatica la iepure).
Sarcosporidioza
- in tesutul muscular dar si in muschiul cardiac
- leziuni de tip distrofic in musculatura totusi reactiile celulare sunt minime.
Toxoplasma - anemie, fenomene alterative datorita toxinei hemolitice
- leziuni foarte grave in SNC (encefalite)
- leziuni ale globului ocular dar si in tesutul muscular.
Mastigoforoze - localizare la niv. ap. genital (durina)
- leziuni in tubul digestiv (Histomonas)
- leziuni de tip supurativ necrotic in organele parenchimatoase dar si la nivelul epiteliilor (trichomonoza, histomonoza).
Helmintoze
In general sunt leziuni de tip inflamator, localizari in cavitati sau spatii care permit grefarea parazitului, compresiuni (chistii de Echinococcus), obstructii (ghemele de ascarizi).
+ leziuni generale - toxinele rezultate din metabolismul parazitului (ascaronul produce grave distrofii hepatice)
+ actiuni mecanice si iritative datorita migratiei in tesuturi, fixarea cu carlige, chetii de pe corpul fasciolelor si dicroceliilor.
Cestodele - dimensiuni foarte mari, aparat de fixare bun => leziuni de tip mecanic, obstructiv, distructiv, spoliatoare, toxice. Multe determina chisti unici de dimensiuni mai mici, usor de suportat de catre organism (T. pisiformis).
Nematodele - adultele sunt localizate in spatiile cavitare, larvele in parenchim.
- Acutiscula = leziuni pe piele
- Thelazia = leziuni pe mucoase
- leziuni ale parenchimelor in ascaridoza, strongili pulmonari
- unele forme larvare ajung in sange (larva migrans).
Arahnoentomoze
- raile
- in general leziuni ale pielii; superficiale (Chorioptes), asupra foliculilor pilosi si glandele sebacee (Psoroptes) ajungand profund pana la nivelul dermului
Frecvent apar ingrosari ale pielii => hiperkeratoza sau parakeratoza (pielea e ingrosata dar nu e cornificata).
- depilatii, dermatite, crustizari, leziuni de tip exudativ
- complicatii prin suprainfectii
- pahidermie = ingrosarea tuturor straturilor pielii datorita unor leziuni complexe
- raia picioarelor sau a bazei cozii (Cnemidocoptes)
Genul Argas = dermatite, depilatii, anemii; sunt vectori pentru bacterii, virusuri.
Hematopinele si malofagele = depilatii, deplumari, dermatite scvamoase; indirect induc aparitia unor dermatite pruriginoase => urme de gratatj, automutilare.
Simulidele = leziuni datorita atacului prin intepare: edeme de dimensiuni variabile, componenta toxica - toxinele pot sa determine distrofii ale marilor parenchime.
Muscidele = miaze cutanate, isi depun larvele in plagi sau pe piele; au efect iritativ, determina leziuni inflamatorii, leziuni ale organelor in timpul dezvoltarii larvelor (leziuni cronice, de tip granulomatos).
Oestrus = iritatii ale mucoasei nazale; blocaj, necroze, eroziuni ale mucoasei, pe care se grefeaza germeni oportunisti; rinite purulente, infectia poate migra pe filetele nervoase in cavitatea craniana.
Hypoderma bovis = depun larvele in piele, dau reactii cutanate. Larva poate sa moara => abcese subcutanate, eroziuni, flegmoane. Se poate ajunge la procese inflamatorii, necrotice, periartrite, chiar carii osoase
Dermatomicoze
• Genul Tricofiton => tricofitia - zone depilate, hiperkeratoza localizata (gat, greban).
• Favus - frecvent la pasari - pe creste si barbite apar cruste albicioase-verzui cu un inel congestiv, eventual necroza. Poate apare si la caine si pisica ca niste scuturi de culoare intunecata; apar leziuni purulente.
• Microsporia => depilatie pe zone circulare foarte mici (2-3 mm); in timp se maresc pana la 1 cm; aspect de monede. Zona centrala poate sa se vindece, apar chiar fire de par. Se transmite la om.
• micozele viscerale: Mucor si Aspergillus - frecvent la pasari; este o infectie de incubator, leziunile sunt greu de diferentiat de o boala infectioasa. Cu timpul apar leziuni caracteristice in pulmoni, sacii aerieni (granuloame micotice - formatiuni nodulare rotunjite si proeminente), leziuni pediculate pe organe, cu o excavatie in mijloc (nodul ombilicat); in excavatie la sectionare in mijloc se observa colonia.
Multe din avorturi la taurine sunt micotice (micoze viscerale la nivelul ap. genital); leziunile sunt minime asupra ap. genital - se observa la fetusi la care apar dermatite grave de tip nodular si leziuni nodulare in organele interne; bronho-pneumonii, bronsite.
Sacrificarea iepurilor se face de obicei cu o lovitura scurta, dar puternica aplicata la baza occipitalului. Animalul mort este suspendat de membrele posterioare si apoi sangerat prin sectionarea septumului nazal. Inainte de suspendare, muncitorul executa o usoara presiune asupra regiunii inferioare a abdomenului, pentru golirea vezicii urinare, acesta pentru ca urina sa nu murdareasca blana animalului si carnea in timpul jupuirii. La iepuri exista si alte metode de sacrificare dintre care amintim : metoda tensionarii, rasucirea capului si injunghierea. Metoda tensionarii consta in executarea unei intinderi bruste a animalului, tinut cu mana stanga de membrele posterioare si cu cea dreapta de urechi. In urma acestui fapt se produce o ruptura a coloanei vertebrale si a maduvei spinarii, fapt de determina moartea rapida a iepurelui.
Rasucirea capului : in urma unei rasuciri a capului cu un unchi de 90 grade, se produce luxatia regiunii cervicale a coloanei vertebrale, care atrage dupa sine moartea animalului.
Injunghierea : iepurele este suspendat de membrele posterioare, iar apoi, cu un cutit bine ascutit, se taie carotida. Prin aceasta metoda se realizeaza o sangerare normala a iepurilor.
Jupuirea trebuie sa aiba loc imediat dupa sacrificarea iepurilor (de pe cadavrul racit, pielea se jupoaie mult mai greu). Jupuirea incepe printr-o sectionare a pielii membrelor posterioare de la nivelul jaretelor. De la aceasta incizie se face o noua sectiune pana in regiunea anusului, incizie care merge pe ambele fete interne ale coapselor. Apoi, pielea se taie usor in jurul anusului si se deloleteaza de pe coada. In cele din urma se practica o incizie similara si la membrele anterioare. O data facute aceste incizii, blana se trage usor de pe carcasa (operatia se face strict manual), incepand cu partea posterioara spre partea anterioara. Cand operatorul ajunge in regiunea capului se utilizeaza usor cutitul, care elibereaza conchiile auriculare si ochii, dupa care lucratorul, cu o miscare energica, smulge pielea de pe capul animalului.
Inainte de sacrificare, iepurele se asomeaza ( se aduce in stare de inconstienta ) lovindui ceafa cu podul palmi sau cu o bucata de lemn, dupa care singerarea este de preferat a se face prin taierea cerului gurii, scoaterea ochiului sau taierea narei, urmeaza apoi mulgerea urinei pentru ca la urmatori pasi sa nu afecteze gustul carni prin spargerea vezicii urinare. In final, iepurele este agatat de picioarele posterioare intr-un carlig, la o inaltime care sa ne usureze manopera si jupuit.
Daca urmeaza prepararea imediata a iepurelui, se recomanda uscarea sa cu un prosop curat, iar nu spalarea acestuia.
Inainte de a fi crescatori de iepuri cred ca se impune cu precadere sa fim informati in legatura cu cresterea lor, cu problemele care apar, cu tratamentele care se impun pentru a avea animalute frumoase si sanatoase. In acest context, orice schimb de informatii mi se pare nu numai util dar si necesar si incep prin a posta, cu voia d-tra, medicamentatia necesara diferitelor bolicare pot aparea in crescatoria d-tra de iepuri.
- 1 zi pe sapt pun in apa de baut 2mml de Coccistop per 1 litru de apa (preventiv contra coccidiozei) sau alt coccitostop
- acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent pana la 4 luni.
- Albastru de metilen – de doua ori pe luna.
- 1 data pe luna se adauga AD3E 2mml pe un litru de apa de baut timp de 5 zile ( AD3E fixeaza calciu din mancare in corp)
- 1 data in 3 luni se adauga in apa 2mml de Enrofloxacina intru un litru de apa de baut
( deparazitare interior)
- pui la 6 - 8 sapt se vaccineaza cu Mixohipra-H
- adulte se vaccineaza cu Mixohipra-H de doua ori pe an (de regula in luna martie si septembrie)
- Colitrim un mg. de la 3-4 saptamani / un litru de apa timp de 5 zile ( preventiv pentru balonari). Cand se umfla trebuie si atunci
- Ivermectina ( paraziti interni ) si Albendazol ( purici )
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
Va rog ajutati-ma si pe mine...azi dimineata am sacrificat 2 iepuri,femela si mascul,amandoi erau sanatosi...nu prezentau nici un semn ca ar fi bolnavi,dar femela avea pe ficat niste pete albe.Exista vreo astfel de boala?Femela am tinut-o intr-un tarc cu inca 5 iepuroaice.Este posibil ca si ele sa fie la fel?
Hrana lor este alcatuita din trifoi uscat,porumb de doua ori pe saptamana si varza cam de doua ori pe luna.
Va rog mult sa ma ajutati.Multumesc anticipat
succes
Va rog ajutati-ma si pe mine...azi dimineata am sacrificat 2 iepuri,femela si mascul,amandoi erau sanatosi...nu prezentau nici un semn ca ar fi bolnavi,dar femela avea pe ficat niste pete albe.Exista vreo astfel de boala?Femela am tinut-o intr-un tarc cu inca 5 iepuroaice.Este posibil ca si ele sa fie la fel?
Hrana lor este alcatuita din trifoi uscat,porumb de doua ori pe saptamana si varza cam de doua ori pe luna.
Va rog mult sa ma ajutati.Multumesc anticipat
am o iepuroaica,are 3 saptamani de cand a fatat...si puii si ea sunt sanatosi;dar iepuroaica incepuse de ceva timp sa roada scandura pe care sta,ii bagam in cusca crengute...nici nu se atingea de ele.acum cateva zile am dat-o afara din cusca sa se plimbe,s-a plimbat putin si apoi a inceput sa manance pamant...la propriu!
dc?
am o iepuroaica de 9 luni.la varsta de 7 luni jumate am dat-o la iepuroi,am asteptat ca fata dar nu a fatat,apoi am dat-o iar la iepuroi pe 27 iulie;nu sunt sigur daca a luat pui,cateodata sta intinsa(poate fi de la caldura?afara sunt aproape 40 de grade) si ieri am bagat-o la iepuroi:scotea niste sunete(un fel de mormaituri) si stranuta.Problema e ca asa facea si cand am dat-o la monta.Ce se intampla?
Multumesc
sa ti traiasca
Aceasta boala este cauzata de virusul Myxoma, un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. Este originar din America de Sud unde a produs o pierdere majora printre iepurii salbatici; cand iepuri provenind din Europa au fost importati in America nici unul nu a rezistat acestui virus, toti cei atinsi de el au decedat, imunitatea lor fiind foarte scazuta. La fel s-a intamplat si in cazul iepurilor importati in Australia. Dintr-un accident, virusul a fost adus si in Europa si numarul iepurilor existenti a scazut drastic.
Virusul se raspandeste atat la iepurii de casa cat si la cei salbatici, cel mai adesea prin intepaturi de musca sau de tantar.
Simptome
Primele simptome apar la 3 zile dupa ce iepurele a fost infectat, primele semne sunt aparitia leziunilor in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului, urmatoarea zona afectata sunt ochii; infectia cu acest virus duce la orbire.
Apetitul iepurelui ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata, din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare.
Cu timpul, iepurii si-au dezvoltat imunitatea la acest virus, in unele cazuri boala devenind cronica. In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul. Aceste excrescente apar la nivelul urechilor, nasului si al labelor, uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul.
Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 50% iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de 40 de zile. Myxomatoza si Sifilisul la iepuri au aproape aceleasi manifestari, dar sifilisul este foarte rar intalnit in cazul iepurilor.
simptomele Mixomatozei sunt: inflamarea si apoi formarea de vezicule purulente in zona genitala, a mameloanelor, zona fetei (in special in jurul gurii si pleoapelor) si apoi in pavilionul urechii se formeaza negi mici de dimensiunea unui bob de mei care cresc treptat pana la dimensiunea unei nuci. Aceste formatiuni deformeaza aspectul animalului, motiv pentru care in Germania i se spune Boala cu cap de leu, sau in Franta Cap de hipopotam.
Tratamentul
Din pacate tratamentul in cazul Myxomatozei este de cele mai multe ori ineficient, oricat de mult ne-am stradui, complicatiile respiratorii sunt inevitabile si iepurele nu mai poate fi salvat, de aceea este mai bine sa fie eutanasiat in momentul in care diagnosticul este pus de catre medicul veterinar.
In cazul in care boala regreseaza iepurele are nevoie de ingrijiri atente si permanente si de tratament medicamentos pentru a preveni reaparitia bolii.
Impiedicarea raspandirii bolii.
Doua lucruri sunt foarte importante pentru a impiedica raspandirea bolii:
• dezinfectarea locului in care iepurele a locuit dupa ce a fost infectat
• exterminarea mustelor si tantarilor
Prevenire
Pentru ca nu exista un tratament propriuzis pentru Myxomatoza ca si pentru alte boli virale, de altfel, vaccinarea este obligatorie. Pentru ca exista mai multe tipuri de vaccinuri antivirale nu luati de la farmacia veterinara unul la intamplare ci mergeti la medic pentru a-i administra vaccinul iepurelui dumneavoastra.
Locuiesc la curte si tatal meu creste iepuri. Aproape in fiecare an, in timpul verii, mai ales, iepurilor mei le apar umflaturi pe nas, ochi si urechi care, peste catva timp, cad, dar, in unele cazuri, boala se agraveaza si mor. Care este cauza acestei boli si cum se poate trata? Multumesc! Gabi
Specialistul 121 raspunde:
Draga Gabi,
In primul rand, este important de stabilit ce boala afecteaza crescatoria de iepuri. Acest lucru poate fi facut printr-o vizita la veterinar cu unul dintre exemplare, aflat in faza de manifestare acuta a bolii.
Daca este cazul, medicul va face anumite analize, pe baza carora sa puna un diagnostic cat mai exact. Nu faceti nicio referire la varsta animalelor care sunt afectate, la conditiile de intretinere, daca sunt sau nu vaccinati conform schemelor de vaccinare care se aplica in crescatoriile de iepuri.
Din ceea ce scrii, nu pot trage decat concluzia ca este o boala care se transmite de la un exemplar la altul, probabil ceva infectios (din descrierea pe care o faci, pare sa fie o infectie, nu o parazitoza). Nu cred ca este o boala pentru care sa poti administra un tratament individual fiecarui animal in parte cu sanse de vindecare.
In general, in crescatoriile de iepuri in care apare o boala infectioasa care decimeaza generatie dupa generatie, se dezafecteaza intregul efectiv de animale prin sacrificarea lor, se aplica metode speciale de dezinfectie si se repopuleaza crescatoria cu animale provenite din surse sanatoase.
Boala hemoragica ( Septicemia virala, RHD ): Cunipravac (Cunipravac-RHD), Mixohemovirovac,
Mixohemoragivac.
Bolile parazitare
Sunt boli cu efect lent, trenant, duc la scaderea randamentului, produc pagube economice si favorizeaza alte boli. Au mortalitate mica, nealarmanta, submineaza rezistenta organismului si randamentul economic.
Organismele tinere sunt mai sensibile - exista parazitoze in care varsta nu este un factor favorizant (ectoparaziti); durina, trichomonoza taurinelor sunt legate strans de varsta, in babesioze se imbolnavesc adultele.
Anotimpul este important, dinamica colectivitatilor de animale.
Factorii biotici: o anume fauna ca suport al ciclurilor biologice ale parazitului.
Factori abiotici: anumite zone geografice care permit dezvoltarea parazitului, starea de intretinere.
Caracterul limitativ al unor parazitoze - cantonarea lor numai in anumite regiuni , manifestare numai intr-un anumit anotimp.
Parazitozele de origine animala: protozooze, helmintoze, arahnoentomoze. Fiecare categorie da anumite leziuni.
vegetala: micoze; dermatomicoze, micozele viscerale (Aspergillus, Mucor, Candida, etc.), alge (Prototeca => prototecoze - au inceput sa fie prezente si in Romania, la caini).
Micozele progreseaza spre tesuturile profunde.
Leziuni: nu sunt foarte specifice in parazitoze.
Cand au caracter invaziv pot da modificari circulatorii (genul Mucor da diateza hemoragica la puii sensibili; cu varsta apar leziuni de tip necrotic sau leziuni proliferative (granuloame caracteristice)).
Examenul de laborator este important in parazitoze; modifcari saguine - eozinofilie, geneza membranelor anhiste = reactii ale tesutului sanatos fata de parazit (in parazitozele localizate), formarea sincitiilor celulare (granuloame cu celule de tip gigant).
Parazitul poate fi distrus => zona se calcifica => apare un granulom de corp strain inert.
Leziunile macroscopice sunt diferite in functie de localizare; ex: Dirofilaria - se cantoneaza in cord, pleaca pe vasele de sange, Acutiscula - se inchisteaza sub piele, da reactie de corp strain, fibrozare.
Actiunea asupra gazdei: unii paraziti dau reactie puternica asupra gazdei, altii nu dau reactii (sarcosporidiile).
Leziunile depind si de gradul de infestare.
Ectoparazitii dau leziuni pe piele si pe mucoase.
Endoparazitii dau leziuni ale sangelui, tesuturilor, epiteliilor digestive, conducte, cavitati, structurile respiratorii (Syngamus), epiteliile alveolare (Pneumocistis caninii, Strongilus).
Exista ectoparaziti care vor determina si leziuni interne (capusile => anemii => dialtatie cardiaca.
Exista endoparaziti care dau leziuni observabile de la exterior: acarizii => slabire, balonare.
Au actiune mecanica, spoliatoare, toxica, alergizanta; independent sau combinate.
Agresivitatea parazitilor este foarte diferita (Diphylobothrium unul singur poate duce la epuizarea gazdei.
Protozoozele
Sunt determinate de paraziti unicelulari (in sange, musculatura, epitelii). Produc distrugeri celulare masive, anemii, distrofii, necroze, (pot apare si la nivel de tesut mezenchimal si epitelii); ex: coccidiile distrug epiteliul int. => necroza care progreseaza in profunzime.
In hemosporidioze distrugerile masive ale globulelor rosii sunt insotite de icter, distrofii ale marilor parenchime, grave modificari circulatorii mergand pana la hidremie, se poate ajunge la cahexie.
Coccidii
- leziuni distrofice, hemoragii, etc.
- procese inflamatorii la nivelul mucoasei tubului digestiv si gl. anexe (eimerioza hepatica la iepure).
Sarcosporidioza
- in tesutul muscular dar si in muschiul cardiac
- leziuni de tip distrofic in musculatura totusi reactiile celulare sunt minime.
Toxoplasma - anemie, fenomene alterative datorita toxinei hemolitice
- leziuni foarte grave in SNC (encefalite)
- leziuni ale globului ocular dar si in tesutul muscular.
Mastigoforoze - localizare la niv. ap. genital (durina)
- leziuni in tubul digestiv (Histomonas)
- leziuni de tip supurativ necrotic in organele parenchimatoase dar si la nivelul epiteliilor (trichomonoza, histomonoza).
Helmintoze
In general sunt leziuni de tip inflamator, localizari in cavitati sau spatii care permit grefarea parazitului, compresiuni (chistii de Echinococcus), obstructii (ghemele de ascarizi).
+ leziuni generale - toxinele rezultate din metabolismul parazitului (ascaronul produce grave distrofii hepatice)
+ actiuni mecanice si iritative datorita migratiei in tesuturi, fixarea cu carlige, chetii de pe corpul fasciolelor si dicroceliilor.
Cestodele - dimensiuni foarte mari, aparat de fixare bun => leziuni de tip mecanic, obstructiv, distructiv, spoliatoare, toxice. Multe determina chisti unici de dimensiuni mai mici, usor de suportat de catre organism (T. pisiformis).
Nematodele - adultele sunt localizate in spatiile cavitare, larvele in parenchim.
- Acutiscula = leziuni pe piele
- Thelazia = leziuni pe mucoase
- leziuni ale parenchimelor in ascaridoza, strongili pulmonari
- unele forme larvare ajung in sange (larva migrans).
Arahnoentomoze
- raile
- in general leziuni ale pielii; superficiale (Chorioptes), asupra foliculilor pilosi si glandele sebacee (Psoroptes) ajungand profund pana la nivelul dermului
Frecvent apar ingrosari ale pielii => hiperkeratoza sau parakeratoza (pielea e ingrosata dar nu e cornificata).
- depilatii, dermatite, crustizari, leziuni de tip exudativ
- complicatii prin suprainfectii
- pahidermie = ingrosarea tuturor straturilor pielii datorita unor leziuni complexe
- raia picioarelor sau a bazei cozii (Cnemidocoptes)
Genul Argas = dermatite, depilatii, anemii; sunt vectori pentru bacterii, virusuri.
Hematopinele si malofagele = depilatii, deplumari, dermatite scvamoase; indirect induc aparitia unor dermatite pruriginoase => urme de gratatj, automutilare.
Simulidele = leziuni datorita atacului prin intepare: edeme de dimensiuni variabile, componenta toxica - toxinele pot sa determine distrofii ale marilor parenchime.
Muscidele = miaze cutanate, isi depun larvele in plagi sau pe piele; au efect iritativ, determina leziuni inflamatorii, leziuni ale organelor in timpul dezvoltarii larvelor (leziuni cronice, de tip granulomatos).
Oestrus = iritatii ale mucoasei nazale; blocaj, necroze, eroziuni ale mucoasei, pe care se grefeaza germeni oportunisti; rinite purulente, infectia poate migra pe filetele nervoase in cavitatea craniana.
Hypoderma bovis = depun larvele in piele, dau reactii cutanate. Larva poate sa moara => abcese subcutanate, eroziuni, flegmoane. Se poate ajunge la procese inflamatorii, necrotice, periartrite, chiar carii osoase
Dermatomicoze
• Genul Tricofiton => tricofitia - zone depilate, hiperkeratoza localizata (gat, greban).
• Favus - frecvent la pasari - pe creste si barbite apar cruste albicioase-verzui cu un inel congestiv, eventual necroza. Poate apare si la caine si pisica ca niste scuturi de culoare intunecata; apar leziuni purulente.
• Microsporia => depilatie pe zone circulare foarte mici (2-3 mm); in timp se maresc pana la 1 cm; aspect de monede. Zona centrala poate sa se vindece, apar chiar fire de par. Se transmite la om.
• micozele viscerale: Mucor si Aspergillus - frecvent la pasari; este o infectie de incubator, leziunile sunt greu de diferentiat de o boala infectioasa. Cu timpul apar leziuni caracteristice in pulmoni, sacii aerieni (granuloame micotice - formatiuni nodulare rotunjite si proeminente), leziuni pediculate pe organe, cu o excavatie in mijloc (nodul ombilicat); in excavatie la sectionare in mijloc se observa colonia.
Multe din avorturi la taurine sunt micotice (micoze viscerale la nivelul ap. genital); leziunile sunt minime asupra ap. genital - se observa la fetusi la care apar dermatite grave de tip nodular si leziuni nodulare in organele interne; bronho-pneumonii, bronsite.
multumesc!!
Sacrificarea iepurilor se face de obicei cu o lovitura scurta, dar puternica aplicata la baza occipitalului. Animalul mort este suspendat de membrele posterioare si apoi sangerat prin sectionarea septumului nazal. Inainte de suspendare, muncitorul executa o usoara presiune asupra regiunii inferioare a abdomenului, pentru golirea vezicii urinare, acesta pentru ca urina sa nu murdareasca blana animalului si carnea in timpul jupuirii. La iepuri exista si alte metode de sacrificare dintre care amintim : metoda tensionarii, rasucirea capului si injunghierea. Metoda tensionarii consta in executarea unei intinderi bruste a animalului, tinut cu mana stanga de membrele posterioare si cu cea dreapta de urechi. In urma acestui fapt se produce o ruptura a coloanei vertebrale si a maduvei spinarii, fapt de determina moartea rapida a iepurelui.
Rasucirea capului : in urma unei rasuciri a capului cu un unchi de 90 grade, se produce luxatia regiunii cervicale a coloanei vertebrale, care atrage dupa sine moartea animalului.
Injunghierea : iepurele este suspendat de membrele posterioare, iar apoi, cu un cutit bine ascutit, se taie carotida. Prin aceasta metoda se realizeaza o sangerare normala a iepurilor.
Jupuirea trebuie sa aiba loc imediat dupa sacrificarea iepurilor (de pe cadavrul racit, pielea se jupoaie mult mai greu). Jupuirea incepe printr-o sectionare a pielii membrelor posterioare de la nivelul jaretelor. De la aceasta incizie se face o noua sectiune pana in regiunea anusului, incizie care merge pe ambele fete interne ale coapselor. Apoi, pielea se taie usor in jurul anusului si se deloleteaza de pe coada. In cele din urma se practica o incizie similara si la membrele anterioare. O data facute aceste incizii, blana se trage usor de pe carcasa (operatia se face strict manual), incepand cu partea posterioara spre partea anterioara. Cand operatorul ajunge in regiunea capului se utilizeaza usor cutitul, care elibereaza conchiile auriculare si ochii, dupa care lucratorul, cu o miscare energica, smulge pielea de pe capul animalului.
Inainte de sacrificare, iepurele se asomeaza ( se aduce in stare de inconstienta ) lovindui ceafa cu podul palmi sau cu o bucata de lemn, dupa care singerarea este de preferat a se face prin taierea cerului gurii, scoaterea ochiului sau taierea narei, urmeaza apoi mulgerea urinei pentru ca la urmatori pasi sa nu afecteze gustul carni prin spargerea vezicii urinare. In final, iepurele este agatat de picioarele posterioare intr-un carlig, la o inaltime care sa ne usureze manopera si jupuit.
Daca urmeaza prepararea imediata a iepurelui, se recomanda uscarea sa cu un prosop curat, iar nu spalarea acestuia.
Medicamentatia la iepuri
Coccidioza : Toltazuril ( substanta activa ) – foarte puternic, Baycox, Sulfachinoxalina, Sulfadiazina, Sulfadimidina, Salinomicina, Diclazuril, Robenidin, Coccitostop, Gelliprim Orale.
Hemoragii dupa coccodioze: Vitamina K asociat cu coccidiostatice
Boala hemoragica ( Septicemia virala, RHD ): Cunipravac (Cunipravac-RHD), Mixohemovirovac,
Mixohemoragivac.
Colibaciloza: Enrofloxacina
Salmonelloza ( complicatii gastro. ) : Enrofloxacina
Mixomatoză: Mixohipra-H, Mixohemoragivac
Endo si ectoparaziti: Ivermectina (tratament intern, injectabil subcutanat). Albendazol (tratament extern, peros).
Raia auriculara: Evomec (s.a. Ivermectina) + ulei comestibil ( uns zona afectata pentru inmuierea pielii.
Raceala: Colistina, Doxicilina
Rani deschise: Neocaf spray, Asocilin + apa oxigenata, Mibazon + apa oxigenata, Tetraciclina simpla – este totusi cea mai slaba + apa oxigenata
Diareea atipica ( diareea netipica unei boli anume ci doar un deranjament stomacal): Otet de mere, Frunze de stejar, Crengi si frunze de salcam.
Vitaminizare: Vitamm 2, Promotor, Provimi ( furaj medicamentos ), Sare bulgari + o bucata BCA
Dezinfectie custi: Cloramina efervescent
Pasteureloza (septicemia hemoragica ): Eritrom, Galimicin, Streptomicina, Enrofloxacina, Neomicina, Tetraciclina, Cloramfenicol.
Dermatomicoze: Clotrimazol ( Canesten ), Enikomazol ( Inaverol ), Griseofluvin ( Licoden M ), Ketokonazol ( Nizarol ).
Plagi, Infectii, Stomatite: Oxivet ( oxitetraciclina), Terramycin ( oxitetraciclina ).
Plagi, Afectiuni podale: Negerol
Afectiuni ale ochilor: Ceai de musetel + Gentamicina picaturi ( picaturi de ochi de la farmacia umana. )
Balonari: Enteroguard cate o pastila pe zi timp de 5 zile, incepand cu varsta de 3-4 saptamani, Colitrim, Otet de mere
Stranut nealergic: Colitrim
Stranut alergic: - fara tratament -
Antibiotice pentru iepure
Diaree, Dizenterie, Slabire, Cadera parului: Penicilina, Ampicilina, Cefalexina
Caderea parului: Spiramicina
Diaree, Slabire accentuata: Canamicina
Diaree: Tilozina
Tratamente preventive la iepurii de casa
- 1 zi pe sapt pun in apa de baut 2mml de Coccistop per 1 litru de apa (preventiv contra coccidiozei) sau alt coccitostop
- acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent pana la 4 luni.
- Albastru de metilen – de doua ori pe luna.
- 1 data pe luna se adauga AD3E 2mml pe un litru de apa de baut timp de 5 zile ( AD3E fixeaza calciu din mancare in corp)
- 1 data in 3 luni se adauga in apa 2mml de Enrofloxacina intru un litru de apa de baut
( deparazitare interior)
- pui la 6 - 8 sapt se vaccineaza cu Mixohipra-H
- adulte se vaccineaza cu Mixohipra-H de doua ori pe an (de regula in luna martie si septembrie)
- Colitrim un mg. de la 3-4 saptamani / un litru de apa timp de 5 zile ( preventiv pentru balonari). Cand se umfla trebuie si atunci
- Ivermectina ( paraziti interni ) si Albendazol ( purici )
Ing. George Popescu, eunescu09@yahoo.com